Străbunica mea mă învăța, mică fiind, să cos muște, adică acele puncte, x-uri pe care le găsim cusute pe iile noastre tradiționale.
Mă bucur nespus că după atația ani, am reușit să pun în practică învățăturile ei.
Fesul este asemenea celui de primăvară.
Precum căzură câteva picături de sânge pe zăpada moale și albă, așa și crucea cusută manual se întipări pe bumbacul alb imaculat. Și, la fel cum regina rămasese impresionată de combinația alb-roșu, așa și eu m-am bucurat de frumos.
Tiparul urmează metoda fesurile mânăstirești: de primavară, de iarnă.
O căciulă atractivă pentru primavară cred că este un dar frumos și folositor. Copiii iubesc animalele, așa că un pic de imaginație proiectată pe căciulă este binevenită.
Cum fiecare cadou necesită și o jucărie drăguță, un iepuraș pe inel de lemn este ideal în cazul bebelușilor.
Pentru copilul meu, un astfel de iepuraș coconaș pe inel a fost prima jucărie, și chiar o jucărie mult folosită.
Culoarea verde o asociez cu renașterea naturii, cu iarba proaspătă de pe câmpii, cu minunata coroană a pomilor abia treziți la viață.
Folosind modelul de la fesurile mânăstirești subțiri, groase, cu lână merinos, am lucrat câteva fesuri și pentru copii, pe verde.
Este spectaculoasă aceasta culoare pe căciula unui copil.
Căciulile groase (din lână), bune pentru iarnă, le-am lucrat mai din timp de data aceasta.
Le-am cusut manual câte o cruciuliță roșie.
Iarna a venit așa că avem nevoie de fesuri.
Pentru prima dată cos Sfânta Cruce pe un fes gros, până acum am cusut Sfânta Cruce pe fesuri cu lână merinos.
Fesul acesta călduros este ideal pentru zilele acestea mohorate.
A început toamna și cu ea vine și frigul încet încet. Este musai să ne pregătim garderoba sau măcar să mai scotocim prin hainele grosuțe, să ni le punem mai la îndemână.
Fesurile acestea sunt croșetate cu lână merinos calitativă ce ține de cald în zilele friguroase. Ca design, căciula este îmbogățită cu o cruciuliță roșie cusută manual.
Lucrez fesuri de o perioadă bună de timp, învăț mereu câte ceva nou și astfel simt că fac o lucrare mai bună, făcând bine. Orice provocare, orice eșec, orice reușită sunt motivaționale. Din greșeli învătăm, din reușite ne luăm doza de energie că totul este bine.
Până acum am lucrat fesuri de primăvară lucrate cu un fir din bumbac și acril și fesuri de iarnă: unele cu lână și acril, iar altele cu lână merinos. Toate acestea au o lucrătură „deasă”, „bătută” cum se mai spune în popor, adică fără găuri.
Fesurile realizate recent sunt din lână merinos, o lână despre care am auzit multe lucruri bune și pe care am testat-o iarna aceasta.
Aceste fesuri sunt mai speciale față de restul fesurilor făcute de mine pentru că au cusute cruciulițe. Nu mă pricep la cusut , deși imi place și mi-ar plăcea să mă descurc, dar mie imi sunt tare dragi aceste cruciulițe.
Revenind la lâna merinos, pentru întreținerea împletiturilor realizate cu aceasta trebuiesc respectate indicațiile de pe etichetă, adica spalate la 30°. Recomand spălarea lucrăturilor pe dos și păstrarea tot pe dos atunci când nu sunt folosite (dacă este posibil).