Când privesc cerul plin de stele
Și luna strălucind frumos
Mă cutremur când știu că ele
Nu-s ce-nsemn eu pentru Hristos.
Și mă mai uit și la o floare
Ce-și ține capul ridicat spre cer
Și mă întreb de ce eu oare
Mai întorc ochii de la El.
O frunză cade jos agale,
Dar ritmul ei îmi spune foarte bine,
Că nu există-n lume altă cale
Decât cea care duce către Tine.
Arată-l și altora:
