Orizonturi albăstrite
De culoarea norilor,
Dau de câmpuri înverzite,
Bucuria florilor.
Galben soarele se-arată
Pe întinsul cerului,
Pe obraz îmi pune-o pată
Cum e cea a mărului.
Vară, vară dulcișoară,
Miere-n suflețelul meu,
Ai adus cu tine iară
Culori vii de curcubeu.
Aș vrea să știu ce-nseamnă viață,
Pentru florile mele din glastră
Și ce văd ele dis-de-dimineață.
Surâsul lor îmbălsămat de soare
Cuprinde șoapta unui “Bun venit!”
În ziua ce încet răsare?
Iar dup-o noapte lină, umezită,
În zori, bobițe de cristal,
Se nasc din dorul de trezire,
Din dor de neuitare.
Ca pasărea-n câmpii,
Aşa să fii!
Natura nu-ţi va face rău,
Vegheate-va Dumnezeu!
Aștept să vină ziua
Când iară voi vedea,
Cum raza de pe cer
Se joacă-n umbra sa.
Mai fac până atunci
Un mic buchet din stele
Și-o să-i pun un bilet,
Să le dau mamei mele.
Târziu, când am s-ajung
Și o să-mi amintesc,
Voi scrie cu cerneală
“Eu, tată, te iubesc!”
Sosește asfințitul
Și-apoi vin zorile
Și numai în iubire
Văd clar culorile.
Cu ochii, am văzut lumina zilei
Și cerul l-am privit de-atâtea ori;
Asemeni florilor de pe câmpie,
Zâmbesc și eu lui Dumnezeu în zori.
În zare s-au auzit coruri multe,
Cântând în stol de păsări călătoare,
Dar eu, în nenumărate momente,
Am auzit doar Glasul Tău, iubite Doamne.
Piciorul meu a ocolit pământul
Și m-a condus prin grădini înflorite
Unde paleta de culori, și… totul
Mi Te-au descris pe Tine, Bun Părinte.
Acum, în suflet mi-este sărbătoare
Și inima mi-e plină de iubire;
Cum aș putea să-ți mulțumesc eu, Doamne,
Căci mulțumirea pământească e puțină.
În noapte mă privesc pe mine,
Cu calmul stelei de pe cer
Și realizez cât e de bine
Să stau cu păzitorul înger.
Cu mâna-n mâna ta adorm
Și-n vis apari tot tu mereu;
E noapte-acolo unde stăm
Vegheați de Bunul Dumnezeu.
Tot mă privești, tot te privesc
Și-adesea mă trezesc din vis,
E-o bucurie să zâmbesc
Cu îngerul în paradis.
Și stelele sunt fericite
Și-ascultă timid ce vorbim
Și se uită nedumerite
Când noi adesea le privim.
Mă văd pe mine și pe tine
În farul selen de pe cer
Și văd că-mi este cel mai bine
Alături de al meu înger.
Te las acasă, casa mea,
Să nu mă uiți vreodată,
Chiar de mă voi înstrăina,
Păstrează-mă curată.
Rămâi cu bine cer senin
Ce mult eu te-am privit,
Din curtea unde-al meu picior
Pământul a bătătorit.
În lume cât voi colinda,
Colind cu inima-mpăcată,
Că m-am născut acolo unde
Speranța nu a fost uitată.
Iar de mi se va oferi
Să te dau pe-altă lume,
În veci eu nu voi lepăda
Casa cu dulci miresme.
Minunatul top de vara pentru copii este o creaţie de a cărui finalizare mă bucur mult. Este croşetat cu un fir din bumbac multicolor şi s-ar potrivi perfect unei fetiţe de 1 anişor.
Iată că am finalizat şi prima mea pălărie croşetată. Am făcut-o cu mult drag şi profundă emoţie pentru fetiţa mea.
Firul folosit este 100% bumbac de culoarea roz pal. Pălăria este puţin apretată, ceea ce permite purtarea ei cu uşurinţă în geantă.
O îmbrăţişare dulce,
Îţi ofer de dimineaţă!
Să fii tu oriund’ te-ai duce
Bucurându-te de viaţă!
Chiar de-i ploaie sau ninsoare,
Vânt sau orice vreme rea,
Tu, zâmbeşte, căci ai soare
Ce arde-n inima ta!
Nu-ţi pese de gura rea
Când nu-ţi vorbeşte frumos!
Fii om bun şi vei avea
Dragoste de la Hristos!