Te-am găsit în nesfârşita
Lume-a veacului ascuns
Şi-am gustat din necuprinsa
Dragoste a acestui pământ.
Te-am văzut întâia oară
Unde nopţile au stele
Cu care pe inimioară
Pun poveşti scrise de ele.
Te-am atins firav pe deget,
Să te simt, înger frumos,
Şi am început să cuget:
„Ce dar scump mi-a dat Hristos!”
Te-am iubit şi te iubesc,
Iar în viitor vom fi
Două flori ce înfloresc
Şi tandru se vor privi!
Mă bucur mult de tine,
Prezentul meu modest,
Te voi păstra în mine
Și am să te iubesc.
Nu voi privi în urmă,
Cu niciun pic de ură,
Trecutul va fi doară
O amintire sură;
Din care o să iau
Oameni și sentimente,
Credință și blândețe,
Să pot să le și dau
Celor ce îi iubesc,
Pe care-i prețuiesc.
Iar viitoru-mi fie
O mare bucurie,
O binecuvântare,
Dulce rază de soare.
Pe portativul brumei
Mă legăn ușurel
Și-a mea copilărie
E-o cheia sol pe el.
Frumoasă cum nu-i alta,
A fost și va rămâne
Și numai amintirea
O leagă strâns de mine.
Pe unde-ți umblă pașii,
Micuța mea frumoasă?
Și ce meleaguri vezi,
De uiți să vii pe-acasă?
Te-aștept de-o veșnicie,
Iar mamei îi grăiesc:
Eu cred că o să vină,
Că știe c-o iubesc!
Trăiesc și-acum prin tine,
Chiar dacă ești departe
Și-n vis ești lângă mine
În fiecare noapte.
Așa-i că vei veni,
Dulce copilărie,
Când voi avea copii
Să fii ce mi-ai fost mie?