Ruga unui pruc nenăscut către mama sa

O, mamă, nu vrei să-mi fii mamă
Şi eu să fiu copilul tău?
O, mamă, nu vrei să-mi pui nume
Să mă botezi în Dumnezeu?

„Măicuţa mea, boboc de floare,
Eu astăzi prin tine trăiesc!”
N-ai vrea să-ţi spun când voi fi mare
Şi să-ţi arăt că te iubesc?

O, mamă, inima te cheamă
S-o laşi să stea lângă a mea;
Sunt mic, mai mic decât o palmă,
Dar vreau să fii mămica mea!

O, mamă, prima mea iubire,
Încă din pântec te iubesc,
Încă din pântec eu din tine
Cu dragoste încep să cresc.

O, mamă, dulcea mea iubire,
Ajută-mă ca să mă nasc;
O, mamă, nu vreau despărţire
De inima şi al tău glas!

O, mamă, vreau să-ţi fiu copil
Şi să cresc frumos lângă tine;
O, mamă, acum sunt fragil,
De-aceea, ai grijă de mine!

Mama

Ce inimă îți duce dorul
Când pleci de-acasă de la ea?
Cine te strigă „puișorul”
Mai dulce ca mămica ta?

Ce inimă te înforește
Când simți că te-ai cam rătăcit
Și zâmbet larg de-ți dăruiește,
Te regăsești, te știi iubit?

Ce inimă e-acolo-n piept,
Dar parcă-ar fi lângă a ta,
Iar când ți-e greu, de-o strigi încet,
Vine tiptil…mămica ta.

Ce inimă te-aduce-acasă
Când pașii tăi străbat pământul?
Ce inimă nu e de piatră
Și îți cunoaște crezământul?

Ce inimă te-a făcut mare
Și-n nopțile reci te-a-nvelit
Cu dragostea-i vinedecătoare?
E mama…primul om iubit!

Primăvara

E primăvară și-mi răsfăț inima cu iubire
Pentru că încep primăvara cu tine,
Printre ghiocei și toporași,
Amprente de dragoste să-mi lași.

E primăvară și natura se premenește-n haine noi,
Apar urme de verde peste văi,
Pădurile sunt pline toate
De ciripitul păsărilor minunate.

E primăvară și sufletele înfloresc și ele!
De dragul primăverii mele
Aștern zâmbete calde-n zori
Cu-mbrățișări și buchete de flori.

E primăvară un început la viață
La dragoste, iubire și speranță,
La vorbe bune și gânduri curate,
La fapte bune și minți luminate.

Deschide-te

Deschide-te

Deschide-ţi cartea cu iubire
Şi lasă-ţi sufletul captiv,
Să fie liber, să respire…
Să-şi caute din nou motiv
De viaţă, pace, bucurie.

Ajută-ţi inima să cânte,
Îndeamn-o către răsărit
Şi dă-i motive să se-ncânte
Când soarele a răsărit
Şi dimineaţa se iveşte.

Anuntă-ţi ochii să se uite,
S-admire tot ce e frumos:
Apus de soare, pe o punte,
Icoana Domnului Hristos,
Un nou născut dormind cuminte.

Deschide-ţi inima, creştine,
Să intre bucuria sfântă
Şi lasă-ţi glasul să se-adune
În rugăciune caldă şi curată,
Izvorâtă din suflet de la tine.